Ștefan Bănică Junior, despre celebritate. ”Într-un fel, era bine, iar în altul, nu prea”

27.04.2022, 17:11
Ștefan Bănică Junior, despre celebritate. ”Într-un fel, era bine, iar în altul, nu prea”

Ștefan Bănică Junior, în vârstă de 54 de ani, a făcut declarații despre perioada sa de debut și despre cum a perceput celebritatea la acea vreme. De asemenea, artistul a dezvăluit și ce privilegii i-a adus faima la momentul respectiv. ”În cazul meu, am devenit cunoscut peste noapte, atât eu, cât şi colegii mei din „Liceenii”. Într-un fel, era bine, iar în altul, nu prea”, a spus acesta.

Ștefan Bănică este unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați artiști din România, atât ca actor cât și ca cântăreț. Acesta a cunoscut celebritatea în urmă cu ani grație rolului pe care l-a interpretat în seria de filme de mare succes ”Liceenii”.

În plan personal, Ștefan Bănică Junior are trei copii. Radu Ștefan este fiul artistului din relația pe care acesta a avut-o cu Camelia Constantinescu. Din mariajul cu vedeta de televiziune Andreea Marin, Ștefan Bănică are o fiică, Violeta. Din căsnicia cu cântăreața Lavinia Pîrva, Ștefan Bănică are un băiețel, Alexandru.

Ștefan Bănică Junior, despre celebritate. ”Pe de altă parte, era o popularitate periculoasă, venită peste noapte, care putea să ţi se urce la cap, doar după un film”

”Depinde ce fel de celebritate aveai. Nu existau alte mijloace de expunere decât cinematograful şi televizorul, iar ultimul, cu limite. În cazul meu, am devenit cunoscut peste noapte, atât eu, cât şi colegii mei din „Liceenii”. Într-un fel, era bine, iar în altul, nu prea. Era bine că te cunoştea şi te plăcea o grămadă de lume. Pe de altă parte, era o popularitate periculoasă, venită peste noapte, care putea să ţi se urce la cap, doar după un film”, a declarat Ștefan Bănică Juniorr pentru revista Viva.

”Iar ca privilegii, acum mi se par mărunte, dar atunci pentru mine erau wow! La sfârşitul anilor ’80, în restaurante ultima comandă se lua la ora 21, iar la braserii, ca să bei o bere, trebuia să comanzi şi de mâncare, culmea! Iar când mergeam cu colegii mei să bem câte o bere, după cursurile de la Institutul de Teatru, care se terminau pe la 8 jumătate seara, chelnerii ne recunoşteau şi mai stăteau după program pentru noi. Nu era tare? Dar privilegiul real a fost că publicul ne iubea şi venea peste tot să ne vadă”, a completat artistul.