Un băiat a privit cum rușii i-au ucis părinții. “Este un copil traumatizat”

După ce soldații ruși i-au ucis părinții în fața lui, la scurt timp după începerea invaziei, Andriy Bliznyuk, în vârstă de 10 ani, nu a mai putut dormi singur. “Este un copil traumatizat”, a declarat bunicul său matern, Oleksandr Chernoval. Devine nervos când este întrebat despre acea dimineață fatidică din 1 martie. 

La 1 martie, Andriy, mama sa, Oksana, tatăl său, Mykhailo Bliznyuk, și unchiul Serhiy Salivon încercau să scape de înaintarea trupelor invadatoare în apropiere de capitala Kiev, când au întâlnit o coloană de tancuri rusești.

Potrivit nbcnews.com, unul dintre tancuri a trecut în trombă și a strivit Audi-ul lor bej cu toți cei din interior. Într-un act bizar, soldații ruși l-au smuls din mașină după ce acesta a făcut semn cu mâna de pe vehiculul distrus, spune el. Apoi, spune el, au deschis focul de mitralieră asupra mașinii.

Un băiat a privit cum rușii i-au ucis părinții

Andriy spune că își amintește că stătea întins pe marginea drumului în timp ce mașina a luat foc. Mama, tatăl și unchiul său erau morți. Un străin l-a găsit și l-a dus la un spital, spune el.

Moartea părinților și a unchiului lui Andriy este doar una dintre cele peste 30.000 de presupuse crime de război rusești investigate de procurorii ucraineni. Kievul a acuzat Rusia că a comis acte care încalcă legile războiului încă din primele zile ale invaziei din 24 februarie, inclusiv că a țintit în mod deliberat civili și infrastructura civilă. Moscova a negat că a vizat civili, în ciuda a ceea ce Ucraina spune că sunt dovezi că orașe întregi au fost distruse de armata rusă.

“Totul este bine”

Din acel moment, acum șase luni, Andriy a petrecut multe nopți alături de bunicul său.

“Îi este frică să nu se deschidă nimic în casă – uși, perdele, obloane”, spune bunica sa, Kateryna Chernoval, cu în lacrimi.

În afară de Andriy, nu au existat martori oculari ai morții familiei sale. Epava a fost între timp îndepărtată, iar membrii familiei au putut să îngroape rămășițele celor dragi.

Autoritățile ucrainene au declarat că investighează incidentul ca o potențială crimă de război.

Purtând un hanorac Gap verde cu mâneci lungi într-o zi însorită de vară, Andriy își ajută bunica să culeagă căpșuni și ceapă de primăvară în Sofiivka, un sat situat la aproximativ 80 de kilometri est de Kiev.

Înainte de război, a locuit cu mama și tatăl său în suburbia Brovary din Kiev. Îi plăcea școala, în special orele de matematică, gimnastică și informatică, spune el zâmbind. Elevul din clasa a patra avea broaște țestoase de companie și o colecție considerabilă de mașini de jucărie și mergea în excursii de pescuit cu tatăl său.

Ochii lui Andriy se luminează când își amintește cum îl ducea mama sa la școală. În cele din urmă, l-a lăsat să traverseze strada singur.

Își amintește că ea cultiva flori, iar tatăl său repara mașini.

Devine nervos când este întrebat despre acea dimineață fatidică din 1 martie. Devine tăcut și evită întrebările despre noua sa viață alături de sora sa mai mare, Tetyana Muravska, în vârstă de 26 de ani, care este acum tutorele său legal.

În timp ce adulții din jurul lui varsă în mod deschis lacrimi când vorbesc despre cum au murit părinții săi, Andriy nu plânge niciodată.

“Totul este bine”, spune el când este întrebat cum se simte.