Tradiții și obiceiuri de Sfântul Ilie. Ce trebuie să dai de pomană ca să îți meargă bine tot anul

Sfântul Ilie este sărbătorit de creștini ortodocși în data de 20 iulie. Există numeroase tradiții și obiceiuri legată de această sărbătoare.

Biserica Ortodoxă Română sărbătorește în data de 20 iulie ridicarea la cer a Sfântului Mare Prooroc Ilie Tesviteanul.

Ilie este unul dintre cei mai importanți prooroci ai Vechiului Testament. El este celebrat ca un mare făcător de minuni și aducător de ploi în vreme de secetă.

Există numeroase obiceiuri și tradiții legate de această sărbătoare.

În ajunul zilei de Sfântul Ilie, fetele obișnuiau să meargă într-un câmp cu cânepă, să se dezbrace și să se tăvălească prin plante. Dacă noaptea visau cânepă verde, însemna că se măritau cu tineri, iar dacă visau cânepă uscată se căsătoreau cu bărbați în vârstă.

În dimineață de Sfântul Ilie, se culegeau plante de leac, precum busuiocul. Femeile obișnuiau să ducă busuiocul la biserică pentru a fi sfințit, apoi îi dădeau foc, iar cenușă era folosită în scopuri terapeutice atunci când copiii făceau bube în gură.

Se dau mere de pomană

Potrivit ziare.com, se spune în popor că nu e bine să mănânci mere până pe data de 20 iulie. În această zi, se duc la biserică mere pentru a fi sfințite, crezându-se că așa vor deveni mere de aur pe lumea cealaltă.

Pentru cei morți, femeile cheamă copiii din vecini la ele acasă și le scutură un măr pentru a le da de pomană. Se spune că, în acest fel, cei adormiți se bucură.

În această zi nu trebuie să tăi mărul cu un cuțit, pentru că în următoarele șapte zile vor fi furtuni cu grindină.  Conform tradiției populare, se mai spune că dacă tună de Sfântul Ilie toate alunele vor seca, iar fructele din livezi vor avea viermi.

La sate, în această zi se scotea mierea din stupi, procedeu realizat de bărbați îmbrăcați în haine populare, ajutați de un copil, femeile neavând voie să se apropie. Se punea o masă mare alături de rude și vecini, dar unde cu mare grijă nu se invitau oameni care știau să facă farmece, căci mierea furată în astfel de zile mari “e mai cu putere la farmecele și vrăjile lor”.

În această zi nu se face treabă de teamă pagubelor  -trăsnete, ploaie, grindină.