Peste 500.000 de români îşi sărbătoresc onomastica de Sfântul Ştefan

27.12.2021, 11:20
Peste 500.000 de români îşi sărbătoresc onomastica de Sfântul Ştefan

Creștinii îl sărbătoresc astăzi, 27 decembrie 2021, pe Sfântul Ştefan. Sfantul Stefan, primul diacon si martir al Bisericii, este sărbătorit în a treia zi de Crăciun de către credincioșii ortodocși și greco- catolici. Există credința că el îi ajuta pe bolnavi și pe cei care se judecă de multă vreme. Se spune că în această zi persoanele certate trebuie să se împace. Peste 500.000 de români îşi serbează astăzi onomastica.

Peste 500.000 de români îşi sărbătoresc onomastica luni, de Sfântul Ştefan. Este vorba despre 356.480 de bărbaţi şi 145.109 femei, precizează Agerpres. La bărbaţi, cel mai des întâlnit prenume este Ştefan – 303.544 de persoane.Mai sunt următoarele derivate: Fane – 517, Fanel/Fănel – 8.276, Fanica/Fănică – 4.814, Istvan/Istvan – 32.738, Stefanel/Ştefănel – 3.507, Stefanus/Ştefănuş – 4, Stefanut/Ştefănuţ – 3.080.

Cele mai multe femei care îl au ca patron spiritual pe Sf. Ştefan poartă prenumele Ştefania – 116.283 de persoane.Printre femei se întâlnesc şi următoarele prenume: Fana – 304; Fanica/Fănica – 8.281, Fanuta/Fănuţa – 1.014, Stefana/Ştefana – 19.227.

Peste 500.000 de români îşi sărbătoresc onomastica de Sfântul Ştefan. Tradiţii şi obiceiuri

O veche tradiţie spune că de ziua Sfântului Ştefan este bine să se aducă în casă icoana care îl înfăţişează pe acest martir, sfântul ajutându-i pe creştinii care au probleme de sănătate, dar şi pe cei care se judecă de multă vreme cu alte persoane. Tradiţia mai spune că, pentru sporul casei şi sănătatea rudelor bolnave sau păgubite, este bine ca, pe 27 decembrie, să se dăruiască o icoană a Sfântului Ştefan sau o candelă nouă, aprinsă.

În această zi, în biserici se pomenesc creştinii care au murit în împrejurări dramatice şi se împart pachete cu mâncare celor care poartă numele Sfântului Ştefan, menționează Mediafax.  În unele zone din Muntenia se prepară pâinicile lui Ştefan, care au formă rotundă şi sunt făcute dintr-un aluat asemănător cu cel de cozonac. Unse cu miere, aceste pâinici rotunde amintesc de pietrele care l-au ucis pe Sfântul Ştefan. După ce se sfinţesc la biserică, se împart de pomană copiilor săraci. Se mai zice că în această zi persoanele certate trebuie să se împace.