De ce nu a mai apărut Viorel Lis la TV. Oana Lis a spus motivul

Viorel Lis nu a mai apărut la televiziune de un an. Oana Lis, soția sa, a explicat care este motivul.

Viorel Lis, fostul primar al Capitalei, era, până nu demult, o prezență constantă la emisiunile de televiziune. În ultima perioadă de timp, acesta însă nu a mai apărut la TV. Oana Lis a explicat că motivul este legat de problemele de sănătate cu care se confruntă partenerul ei de viață.

„Lucrurile au venit progresiv. A avut mici atacuri cerebrale de-a lungul timpului. Ultimul a fost acum cam un an de zile. Au rămas anumite urmări.

Viorel nu a mai apărut la televizor cam de un an de zile, pentru că nu poate să vorbească foarte mult timp. După mult timp are anumite probleme de articulare a cuvintelor, obosește”, a declarat Oana Lis la o emisiunea de televiziune, relatează spynews.ro.

Viorel Lis se tratează la clinici private de teama coronavirusului

Oana Lis a mai dezvăluit că soțul său, Viorel Lis nu s-a mai internat în spital de teama noului coronavirus. Acesta merge să își facă controale și să se trateze la clinici particulare.

„Nu a mai putut să se interneze la spital. Ne-a fost teamă din cauza COVID-ului. Mergem la particular, dar și aici cu grijă. E o perioadă foarte grea. (…) Eu am închiriat cabinetul de psiholog, avem clienți online”, a mai spus Oana Lis.

Cel mai greu moment pentru Oana Lis

Recent, Oana Lis a povestit despre o situație extrem de dificilă prin care a trecut cu soțul ei, Viorel Lis, fostul primar al Bucureștiului. Cei doi se aflau în mașină când lui Viorel Lis i s-a făcut brusc rău.

”Mi-aduc aminte cu fiori o zi în care… acu eram cu Viorel în mașină… ne amuzam de ceva și în secunda 2…în nici o juma de oră…eram la spital. Dintr-o dată, i se dăduse gură într-o parte și nu mai putea vorbi bine, semnele unui AVC… norocul lui maxim că era cu mine în acel moment și nu singur…

Apoi, e trebuit să iau o decizie vizavi de tratamentul aplicat și îmi aduc aminte că parcă eram într-o transă…atunci și m-am pus în genunchi pe jos într o hol de-al spitalului, plângând și m-am rugat la Dumnezeu cu o putere și o durere în suflet cum nu mai avusesem niciodată… și l-am rugat…”Te rog, Doamne, mai dă-mi-l cum era… nu vreau să ajungă o legumă…

Vreau să mai pot vorbi cu el și să-mi răspundă, să râdem împreună…” și , într-adevăr ruga mi-a fost ascultată, m-a luminat să iau decizia potrivită pentru el și cu ajutorul medicilor…și al tratamentului aplicat și a revenit!”.