Cum erau sărbătorile de iarnă pentru Maria Cârneci în copilărie. ”Mergeam la preotul din sat, pentru că era singurul care împărțea portocale”

Interpreta de muzică populară Maria Cârneci a povestit cum erau sărbătorile de iarnă în vremea copilăriei sale.

Maria Cârneci a mărturisit că pe vremea când era copil abia aștepta să meargă la colindat. „Eu abia așteptam să mergem la colindat, să repetăm. Ne strângeam la o răspântie și repetam toate colindele. Mergeam la preotul din sat, pentru că era singurul care împărțea portocale…. Restul oamenilor dădeau covrigei, nuci, rar care dădeau un biscuit. Nu asta conta. Faptul că eram îmbujorați la față, alunecam pe zăpadă și erau zăpezile cât gardul. Picam pe covrigi, îi făceam praf, dar nu conta. Eram cei mai fericiți!”, a spus artista, potrivit spynews.ro.

„Era strada unde locuim plină de copii. Ieșeam la colindat, cu sorcova, toate tradițiile. Îmi vine rău când observ că nu mai vezi unul cu plugușorul, cu sorcova…Și aici unde stăm în București, până anul acesta cumpăram câte 500 de covrigi, din aceia mari împletiți. Ziceam că or veni cete de copii să cânte. N-a venit nimeni!”, a adăugat ea.

Maria Cârneci, sărbători alături de familie

Maria Cârneci a mărturisit că nu se mai poate bucura de sărbători la fel ca altădată după moartea soțului său.  Cântăreața Maria Cârneci a trecut prin momente grele în luna noiembrie a anului trecut, când soțul său, Romulus Petrescu, a încetat din viață, răpus de o boală cumplită.

„Momente bune, în afară de nepoțelele mele și de familie și prieteni, nu prea am avut în ultimii doi ani. Când dispare tovarășul tău de viață și a mai venit și pandemia, cât ai vrea, nu poți. Viața nu mai e la fel cum a fost înainte. Te pliezi pe alte momente. Când ai timp mult stai și faci retrospectiva. Până la urmă, alergăm, ne stresăm, pentru ce?”, a comentat cântăreața de muzică populară.

Artista a petrecut Crăciunul alături de fiul său, soția și fiicele acestuia și la fel va fi și de Revelion. „Acasă, în familie, cu copiii, cu băiatul meu, cu nora și cele mici. Fiecare vrem să ne protejăm, nu vrem să pățească cineva ceva. Eu eram învățată cu petreceri, la zilele mele, câte 200 de colegi, de artiști, cu lăutari. Nu mai sunt vremurile. Din respect pentru mine și pentru cei din jur ai grijă, te protejezi cât se poate, pentru că nu știm cum reacționează la fiecare dintre noi. (…) Ne-am conformat. Și Revelionul o să-l petrecem tot așa, acasă. Îmi spunea un preot: om e acela care știe să trăiască și cu mult și cu puțin”.