Chef Nicolai Tand, dezvăluiri despre fratele lui Ronaldinho. ”Îmi dădea o hârtie de 500 de euro, d-aia roz, împachetată”

Chef Nicolai Tand are amintiri incredibile legate de familia celebrului fotbalist Ronaldinho.

Chef Nicolai Tand a povestit, pentru as.ro, că fratele brazilianului Ronaldinho, Roberto Assis, îi dădea bani, 500 de euro, de fiecare dată când venea la restaurantul lui, în Franța. “Sună Roberto Assis (n.r. fratele lui Ronaldinho). Ne ştiam de la Paris, de când juca acolo Ronaldinho. Roberto, când venea la restaurant, când dădea mâna cu mine, îmi dădea o hârtie de 500 de euro, d-aia roz, împachetată. Mă suna că vrea o masă. Mai venea cu alţi prieteni, cu fratele, erau foarte respectuoşi. Când jucau la Paris, veneau de două ori pe lună“, a dezvăluit chef Nicolai Tand.

Celebrul bucătar și-a amintit și de un episod care a avut loc după finala din 2006 a Ligii Campionilor, câştigată de Barcelona, 2-1 cu Arsenal, Ronaldinho invitându-i la masă pe toți cei îl ajutau la Barcelona. “El când a venit după finală, l-am închis cu nişte paravane, ca să nu îl vadă toată lumea. A venit cu femeie de menaj, cu bucătăreasa, cu jardinierul, avea 20 de oameni, familia lui şi oamenii lui cu care stătea în Barcelona. I-a invitat pe toţi care ţineau casa la meci. I-a dus la restaurant dup-aia”, a spus chef Nicolai Tand.

Chef Nicolai Tand are o poveste de viață impresionantă

Chef Nicolai Tand are o poveste de viață impresionantă. Acesta a trecut prin tot felul de greutăți înainte de a cunoaște faima și a se bucura de succes.

”Povestea mea începe în urmă cu ceva vreme într-un sat din Maramureș, locul în care am trăit până la 20 de ani, când am luat lumea la picior. La propriu. O perioadă în Anglia, două săptămâni în America, ceva vreme prin Italia și ani cărora le-am pierdut șirul în Franța, țară pe care am găsit-o cea mai aprope sufletului meu și în care m-am hotărât să rămân chiar dacă nu aveam nimic”, spunea acesta pe blogul său.

”Am dormit în case abandonate, am făcut orice, de la vândut ziare, la spălat vase și lucrat pe ambulanță. Am ajuns apoi într-un restaurant, locul în care mi-am dat seama că a fi ospatar e chiar o meserie. Am pornit de la spălatul vaselor și am fost pe rând, piccolo, ospătar, manager de restaurant, director și director general. Mi-am dorit să cresc și mereu când am făcut un lucru, mi-a plăcut să-l fac bine. Așa fac și acum”, completa el.