Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul. Superstiții și tradiții
Pe 29 august, românii sărbătoresc Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul. Astăzi, sunt respectate mai multe tradiții și superstiții. Este o zi de post negru.
Se spune că Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut în cetatea Orini. Fiu al Elisabetei și al preotului Zaharia, este cunoscut sub denumirea de “Înaintemergătorul”, pentru că a anunțat venirea lui Hristos.
Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul. Superstiții și tradiții
În această zi, credincioșii respectă o serie de obiceiuri. Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul se mai numeşte în popor Sf. Ioan de Toamnă. În această zi, numită şi Crucea Mică, nu se taie pepeni verzi, că e rău de friguri; nu se taie nimic cu cuţitul, ci totul se rupe cu mâna.
Nu se mănâncă fructe rotunde, care seamănă cu un cap (mere, pere, prune, nuci, căpăţâni de usturoi) sau cu o cruce (nuci, pepene); nu bea vin roşu, nu se mănâncă fructe sau legume roşii, care amintesc de sângele care a curs din capul Sf. Ioan. Nu se mănâncă din blid sau tipsie.
De asemenea, oamenii împart mere, pere, castraveţi. În ziua în care cade crucea mică nu este bine de semănat nicio sămânţă.
În unele zone din Muntenia, Sf. Ioan se serbează de către femei. După ce se înserează, se adună mai multe la un loc, unde fac chefuri şi jocuri, însă fără bărbaţi, zicându-se că aceasta e ziua când femeia e tot aşa de mare ca şi bărbatul.