Din trecutul lui Radu Pietreanu. ”În total, 10 ani de facultate și am la bază liceul agroindustrial din Cărbunești”

Radu Pietreanu, cunoscut grație grupului umoristic Vacanța Mare, a făcut dezvăluiri din viața sa. Actorul, în vârstă de 58 de ani, a povestit despre experiențele prin care a trecut după liceu. ”În total, 10 ani de facultate și am la bază liceul agroindustrial din Cărbunești”, a mărturisit Radu Pietreanu într-un interrviu.

Radu Pietreanu este cunoscut publicului larg drept component al grupului umoristic ”Vacanța mare”, alături de care s-a bucurat de mare succes.

Actorul a făcut dezvăluiri mai puțin cunoscute din viața sa. Acesta a povestit despre experiențele prin care a trecut după absolvirea liceului și despre cum aproape 10 ani a fost prin facultăți, încercând să le facă pe plac părinților săi.

Din trecutul lui Radu Pietreanu. ”Nu voiam să-mi petrec viața sub pământ”

„De-al dracului am picat la facultate! ”Uite mă, nu sunt bun de inginer! Mă lăsați să dau la filologie sau ce vreau eu?”. S-au ofticat! ”Vărul tău a luat la facultate și tu nu! Ai terminat cu 10 și nu vrei să intri!”. Mi-a fost milă de ei și m-am dus să dau la o facultate de tehnică, Institutul de Mine Petroșani, în toamnă, am intrat al 12-lea din 200 câți erau acolo. Erau 15 pe loc. Cu un picior mă bucuram, când mă plimbam pe stradă, cu altul nu. Am făcut-o pentru ei. Am stat un an, doi… am vrut să plec și nu m-au lăsat ai mei. Nu m-am mai dus la școală. Am repetat ani de zile, anul II de 3 ori, anul III… după aia m-am transferat la Craiova, tot la facultatea de tehnică. Ploua în dosar, dacă-l țineam în stradă.  Trebuia să stea la secretariat, undeva, așa că l-am băgat în Craiova, la TCM. Dosarul a stat doi ani acolo, eu nu. După care am dat admitere în București, la regie-teatru. Am stat și acolo vreo 3 ani. Deci, în total, 10 ani de facultate și am la bază liceul agroindustrial din Cărbunești”, a povestit Radu Pietreanu pentru wowbiz.ro.

Acesta a mărturisit și că perspectiva de a deveni miner, ca mulți alții din orașul său, l-a sperriat: ”La Petroșani, de exemplu, nu-mi plăcea meseria de miner. Om nebun, să cobori sub pământ, să stai cu grinzile deasupra! Mureau zilnic nu știu câți, dar nu se spunea pe vremea aia, în anii ’80. Îți potriveai ceasul după înmormântarea de 11, de 1 și de 3. În fiecare zi, cel puțin 3 înmormântări, doar într-un oraș. Nu voiam să-mi petrec viața sub pământ. Vreau să stau la suprafață, să bucur lumea! La celelalte facultăți mi-am zis: ”De ce să umblu cu detalii tehnice, când lucrez cu oamenii, cu psihicul, cu frumusețea de a râde, de a cânta?”. Am cântat și la nunți, am făcut de toate ca să văd oamenii râzând și jucând în jurul meu, să uite de greutăți”.