Marina Voica: ” Eu, pentru tinerii de azi, sunt aşa… ohohoho… din­tr-o altă epocă!”

Îndrăgita cântăreață Marina Voica a făcut mărturisiri de suflet într-un interviu acordat publicației Formula AS.

Marina Voica, în vârstă de 84 de ani, este una dintre cele mai importante și mai îndrăgite interprete de muzică ușoară din țara noastră. Vedeta mărturisește, însă, că se teme că generațiile de tineri nu știu prea multe lucruri despre ea.

”Deşi am şi foarte mulţi fani cu vârste fragede, ştiu că sunt şi destui tineri care nu au auzit ni­ciodată de mine. Îţi dau doar un exemplu: de curând, am telefonat să fac o comandă pentru ce­va. Opera­toa­rea aceea care mi-a răspuns şi care, după vo­ce, era foarte tânără, mi-a cerut să-i co­munic nu­mele. I-am spus: „Marina Voica sunt.” „Cum?”, a insistat ea. „Doamnă,” i-am zis re­vol­tată, „sunt Marina Voica. N-aţi auzit de mine? N-o cu­noaşteţi pe Marina Voica?” „Nu, îmi pare rău,” mi-a răspuns ea, „n-am auzit ni­ciodată nu­mele ăsta”.

Deci fata aceea nici măcar nu auzise de mine! Şi nu o învinovăţesc: asta e o altă lume, în care tineretul e acaparat de in­ter­net, în care tineretul ascultă o al­tă muzică… Eu, pentru ti­ne­rii de azi, sunt aşa… ohohoho… din­tr-o altă epo­că! Prin urmare, e normal ca mulţi să nici nu fi au­zit de mine.

Degeaba am eu pes­te 800 de şlagăre, iar me­lo­dia „Şi afară plouă, plouă” e aproape un imn naţional, că mulţi dintre ei habar nu au de lu­crurile astea, fiindcă, pur şi simplu, ele au legătură cu un alt timp, deci ţine de mine să fac ca numele Marina Voica să aibă legătură şi cu timpul pre­zent. Altfel, cândva, când tinerii aceş­tia vor ajunge la maturitate, ni­meni n-o să-şi mai aducă amin­te de mine”, a mărturisit Marina Voica pentru Formula AS.

Marina Voica: ”Nu vreau să mor uitată”

”Recent am împlinit 84 de ani, am început puţin să-mi pierd memoria, am ajuns cam pe graniţa senilităţii… (…) Nu mă plâng: nu sunt nici prima persoană care se confruntă cu situaţia asta şi nu voi fi nici ultima. Ba chiar sunt fericită că la mine, aceste semne de „alunecare” au apărut mult mai târziu decât în cazul altora. Totuşi, nu le privesc cu simpatie, mă întristează”, a mai spus îndrăgita artistă, care joacă rolul bunicii Cornelia, ”Coni”, în scurtmetrajul ”Bucureștiul văzut de sus”, regizat de Andrei Răuțiu.

”Eu, prin edu­caţie, sunt un om foarte modest şi niciodată suc­cesul nu l-am primit ca pe ceva firesc şi nici nu m-a făcut „să mă umflu-n pene”, să mă dau mare. Din contră, când oamenii mă aclamă, mă laudă, mie mi-e jenă! Mi se pare că e prea mult! Şi mă tem ca nu cumva să-i păcălesc pe oameni, să nu le creez o impresie falsă.

Şi, de asemenea, pe mine succesul mă face întotdeauna să con­sider că, de-acum înainte, sunt obligată să dau şi mai mult, ca să nu dezamăgesc. Problema este că acum, Ines, eu nu mai am „înainte”! Toate pro­pu­nerile pe care le mai accept, tot ce mai fac a­cum fac pentru că nu vreau să mor uitată”, a mai declarat Marina Voica.