Este o “unitate purtătoare de sulfat”, care a fost căutată de mulți ani. Misiunea Curiosity este condusă de Jet Propulsion Laboratory al Nasa. “La scurt timp după ce a ajuns, roverul a descoperit o gamă variată de tipuri de roci și semne de apă din trecut”, a declarat NASA. Printre aceste semne se numărau “noduli cu textură de popcorn” și minerale, inclusiv sulfat de magneziu (săruri epsom), sulfat de calciu (gips) și clorură de sodiu (sare de masă).
Marte este a patra planetă în ordinea distanței față de Soare și a doua cea mai mică planetă din sistemul solar, după Mercur. Astăzi, roverul marțian Curiosity al NASA a ajuns la “unitatea de sulfat”, o regiune a Muntelui Sharp care a fost căutată timp de mulți ani și care este îmbogățită cu minerale sărate.
Aceasta este o planetă telurică cu o atmosferă subțire de dioxid de carbon și are doi sateliți mici, de formă neregulată, Phobos și Deimos, care ar putea fi asteroizi capturați, asemănători asteroidului troian Eureka. Caracteristicile suprafeței sale amintesc atât de craterele de pe Lună, cât și de văile, deșerturile și calotele de gheață de pe Pământ.
Oamenii de știință presupun că, în urmă cu miliarde de ani, cursurile de apă și iazurile au lăsat în urmă minerale atunci când apa s-a uscat. Presupunând că acest lucru este corect, aceste minerale oferă indicii tentante despre cum și de ce s-a schimbat climatul Planetei Roșii de la o climă asemănătoare cu cea a Pământului la deșertul înghețat care este astăzi.
Mineralele au fost detectate de Mars Reconnaissance Orbiter al NASA cu mulți ani înainte de aterizarea lui Curiosity în 2012, astfel că oamenii de știință au așteptat mult timp pentru a vedea acest teren de aproape. La scurt timp după sosire, roverul a descoperit o varietate de tipuri de roci și semne de apă din trecut, inclusiv noduli cu textură de floricele și minerale sărate.
Călătoria în regiunea bogată în sulfat a dus Curiosity pe un teren înșelător, inclusiv în Pasul Paraitepuy, care șerpuiește printre dealuri înalte. De fapt, a fost nevoie de mai mult de o lună pentru ca roverul să navigheze în siguranță și să ajungă în cele din urmă la destinația sa finală.
Nisipul și pietrele ascuțite sunt la fel de periculoase pentru roțile lui Curiosity, deoarece pot provoca blocarea roverului dacă roțile pierd tracțiunea. Din acest motiv, este important ca șoferii de vehicule mobile să navigheze cu atenție în aceste zone.
După ce a înfruntat aceste adversități, echipa a fost răsplătită cu câteva peisaje inspirate din timpul misiunii, pe care roverul le-a capturat cu ajutorul camerei sale Mast Camera sau Mastcam. “Primeam imagini noi în fiecare dimineață și eram pur și simplu înmărmuriți”, a declarat coordonatorul operațiunilor științifice ale lui Curiosity, Elena Amador-French.
Această misiune Curiosity este condusă de Jet Propulsion Laboratory al Nasa, gestionată de Caltech din Pasadena, California. Roverul și echipa sa par a fi gata să stabilească următorul capitol al aventurii sale pe Marte.