Un studiu internațional a descoperit 4.000 de asocieri genetice care afectează consumul de alcool și fumatul. Cercetarea va servi ca punct de plecare pentru o analiză ulterioară. “Indivizii aflați în primele 10% de predispoziție genetică la consumul de tutun fumează în medie de două ori mai multe țigări pe zi decât cei din ultimele 10%”.
De ce prietenul tău este singurul care bea o bere când toți ceilalți comandă o băutură răcoritoare? Ce se întâmplă cu colegul de la serviciu sau de la școală care nu poate sta douăzeci de minute fără să iasă la o țigară? De ce ai o cunoștință pe care o vezi doar în rare ocazii, dar când te întâlnești cu ea are o băutură într-o mână și o țigară în cealaltă? Știința are răspunsul. Potrivit unui studiu publicat în revista Nature, factorii culturali sunt foarte importanți, dar și cei biologici.
Cercetarea, realizată de un grup internațional de oameni de știință, a descoperit 4.000 de asocieri genetice care afectează consumul de alcool sau de tutun, după ce a studiat peste trei milioane de persoane, dintre care 80% erau de origine europeană. În ciuda faptului că trăiesc în medii similare, unii oameni consumă mai mult alcool și tutun decât alții doar din cauza informațiilor genetice, transmite as.com.
“Indivizii aflați în primele 10% de predispoziție genetică la consumul de tutun fumează în medie de două ori mai multe țigări pe zi decât cei din ultimele 10%”, a declarat pentru Science Media Center Javier Costas, cercetător principal al grupului de genetică psihiatrică de la Instituto de Investigación Sanitaria de Santiago de Compostela (IDIS).
Unele dintre variantele genetice asociate cu obiceiurile de consum de alcool și tutun sunt legate de vârsta la care oamenii au început să bea și să fumeze. Comparând datele între eșantioane cu origini diferite, oamenii de știință au descoperit că 80% dintre variante au prezentat efecte consistente în toate populațiile studiate.
Într-un studiu similar din 2019, un grup de oameni de știință – inclusiv unii dintre cei implicați în cercetarea recent publicată – a încercat să găsească legătura dintre alcoolism (care este ereditar în proporție de 49%) și alte tulburări. Ca rezultate, oamenii de știință au observat corelații între consumul excesiv de alcool și tulburările de deficit de atenție, schizofrenie sau depresie.
În ciuda similitudinii efectelor genetice, modelul dezvoltat folosind date de la indivizi cu ascendență europeană a putut prezice cu exactitate doar comportamentele de consum de alcool și de fumat la europeni. Potrivit lui Dajiang Liu de la Penn State College of Medicine, este nevoie de dezvoltarea unor metode de predicție mai sofisticate prin creșterea dimensiunii eșantionului de strămoși non-europeni, ceea ce ar putea îmbunătăți predicția riscului în diverse populații umane.
Această lucrare poate fi considerată un punct de plecare pe baza căruia se vor efectua multe alte analize pentru a înțelege mai bine factorii biologici implicați în consum, precum și consecințele acestuia.