Cum a ajuns Irina Păcurariu să lucreze în televiziune. ”Începutul a fost la limita norocului”
Irina Păcurariu, în vârstă de 53 de ani, a povestit cum a ajuns să lucreze în televiziune. De ani de zile, aceasta lucrează la televiziunea Națională. ”Începutul, așa cum am mai povestit, a fost la limita norocului. Terminasem facultatea, jumătate consumată în comunism, ultima parte în democrație, și un concurs la TVR Iași a fost primul concurs despre care am aflat la câteva zile după licență”, a detaliat aceasta.
Irina Păcurariu este realizatoarea emisiunii ”Rețeaua de idoli”, de la Televiziunea Națională. În plan personal, Irina Păcurariu formează o familie alături de Ticu Lăcătușu, primul român care a cucerit Everestul.
Vedeta a povestit, pentru revista Viva, cum a ajuns să lucreze în televiziune, în urmă cu mulți ani.
”Începutul, așa cum am mai povestit, a fost la limita norocului. Terminasem facultatea, jumătate consumată în comunism, ultima parte în democrație, și un concurs la TVR Iași a fost primul concurs despre care am aflat la câteva zile după licență. M-am prezentat, uluită să văd că erau câteva sute de candidați pentru două posturi de colaborator… Cine ar mai accepta astăzi să facă munca unui redactor/reporter/prezentator fără să fie plătit?! Și am fost unul dintre cei care au trecut probele. Marele noroc a fost că echipa de la Iași era mică, competitivă și extrem de ambițioasă, așa încât am ajuns repede în vizorul celor de la Thomson Foundation, o organizație europeană de profesioniști în televiziune, care, cu experiențele lor de la BBC, TF1 sau RAI, ne-au făcut să evoluăm”, a explicat Irina Păcurariu.
Vedeta a recunoscut că au existat momente când a vrut să renunțe la profesie: ”Da, de multe ori. Aș fi ipocrită să spun că nu. Vine un moment în viață când pur și simplu vrei ca ceea ce faci să fie judecat altfel sau când, omenește, îți dorești să câștigi mai mulți bani, să ai un altfel de statut, să nu mai fii parte dintr-un întreg foarte mare, judecat de multe ori in corpore pentru calitatea sau moralitatea unor programe cu care n-ai nicio legătură. Într-o instituție atât de complicată ești mai rar parte activă din întreg și sunt puține momentele în care simți cu adevărat că ceea ce faci contează cu adevărat”.