An de an, pe data de 30 noiembrie, creștinii ortodocși îl sărbătoresc pe Sfântul Andrei, considerat si ocrotitorul României. În acestă zi există o serie de tradiții și obiceiuri pe care românii le respectă cu sfințenie. Iată ce ai voie și ce nu ai voie să faci în această zi sfântă!
Ziua de Sfântul Andrei reprezintă ultima zi de toamnă, marcând începutul iernii. În vremurile de demult, ziua de 30 noiembrie semnifica linia subțire dintre viață și moarte, perioadă în care cerurile se deschid, iar spiritele umblă libere pe pământ.
Sfântul Andrei este considerat Apostolul românilor, iar numeroase biserici l-au luat ca ocrotitor, prăznuindu-l în fiecare an. Data de 30 noiembrie este sărbătoare cu cruce roșie, din acest motiv, creștinii evită să facă anumite lucruri în această zi.
De exemplu, gospodinele nu fac curățenie în gospodărie, pentru că vor avea pagubă tot restul anului. Tot în această zi este interzis să tricoteze, să coasă, să spele sau să măture prin casă.
De Sfântul Andrei nu este bine să dormi, pentru că vei fi amorțit toată ziua. Și domnișoarele au interzis să se pieptene și să coasă. Se spune că dacă vor face acest lucru, vor fi urmăritate toată viața de ghinion.
Un alt lucru pe care românii îl respectă cu sfințenie în ziua de Sfântul Andrei este să nu dea bani cu împrumut. Din strămoși se spune că dacă acest lucru se întâmplă, farmecele se vor lega de persoana respectivă. Tot pe 30 noiembrie, nu trebuie să ne certăm deloc.
Tot de Sfântul Andrei, oamenii duc la biserică crenguțe de vișin pe care le pun în apă, iar dacă acestea înfloresc până la Crăciun, atunci vor avea un an bogat.
Un alt obicei respectat an de an este cel în care doamne și domnișoarele nemăritate își pun busuioc sub pernă pentru a-și visa ursitul. În anumite zone din țară, se crede că ursitul se arăta doar dacă fata se așeza goală între două oglinzi, cu o lumânare în mână.
Mai mult de atât, de Sfântul Andrei se pune grâu la încolțit. Un grâu bogat anunță o recoltă generoasă, iar cel uscat un an sărac în recolte.