Ovidiu Cuncea, dezvăluiri despre cum a ajuns preot. ”Toată lumea voia să te îndepărteze de Teologie”
Ovidiu Cuncea a oferit amănunte mai puțin cunoscute din viața sa. Acesta a povestit cum a decis să meargă la Teologie.
Pe Ovidiu Cuncea, telespectatorii din România și-l aduc aminte drept mustăciosul simpatic care i-a fost partener lui Dan Negru la emisiunea „Ciao Darwin”. Este nu doar actor , ci a luat și calea credinței, fiind fiind preot.
Prezent la emisiunea ”Exclusiv VIP”, moderată de Cristi Brancu la Prima TV, Ovidiu Cuncea a povestit cum a ajuns la Teologie.
Ovidiu Cuncea a urmat Seminarul Teologic, acum de 30 de ani și multă vreme a stat pe gânduri în ceea ce privește calea pe care avea să o urmeze.
”Eram în 1994, atunci am intrat la Seminarul Teologic, dar eu am mai dat și în 1983, dar am picat… atunci era și o perioadă foarte ciudată. Toată lumea voia să te îndepărteze de Teologie. Era destul de complicat, atunci când am dat examen a fost o chestie de curaj, de revoltă, eu eram între Teatru și Teologie… Apoi mulți colegi au făcut Teologie, printre care și Silviu Biriș, atunci era ca o chestie pe care o făceai cu mare curaj. Știu că s-a făcut sedință publică să mă dea afară din UTC și da, m-au dat afară. Pe tata, care lucra în Libia, l-au chemat și l-au luat la întrebări. Tata a zis atunci că soția a decis, că el nu știa nimic, totul ca să salveze situația. Toată viața mea am avut dilema de a mă hotărî între Teatru și Teologie”, a declarat Ovidiu Cuncea, citat de revista Viva.
Acesta și-a amintit și de un moment care l-a marcat. „A fost un moment de mare intimitate, aproape că nu se vorbește de lucrul acesta. Eram în cumpănă dacă să mai fac pasul spre preoție și… stăteam în rugăciune, în genunchi și aievea am văzut-o pe Maica Domnului care îmi zicea să nu îmi fie frică.Am văzut-o ieșind din icoană. Și îmi spunea: ”Nu îți fie frică, o să slujești fiului meu, Mântuitorul Hristos”. Apoi mi-a luat toată frica. Chiar prietenii m-au întrebat apoi și le-am spus că nu mai am frică. Acum m-am gândit că mai am. Mi-e frică ca nu cumva să nu mai am bucuria clipei pe care o trăiesc. Să cunoști majoritatea lucrurilor și să nu te mai bucuri”.