Despre Iele, zânele rele din mitologia românească, se vorbește de sute de ani. Ielele sunt descrise ca făpturi feminine supranaturale care apar în păduri, care cântă şi dansează în veşminte vaporoase sau dezbrăcate, lăsând în urma lor semne ale unor cercuri de foc.
Originea Ielelor este controversată. Există legende care susţin că ielele ar fi fiicele lui Rusalim-Împarat, care îi urăsc pe crestini, pentru că supuşii tatălui lor au trecut la creştinism.
Alte legende spun că, la origini, Ielele ar fi fiicele Cosânzenei , zeiţa Lunii care a trăit o iubire incestuoasă cu Soarele. Cei doi au fost despărţiţi şi blestemaţi să nu se mai întâlnească niciodată, iar cele trei fiice au fost trimise pe pământ să despartă tinerii îndrăgostiţi.
Legendele despre Iele, care diferă de la regiune la regiune, spun că făpturile apar în grupuri de trei, cinci sau şapte. Poveştile le înfăţişează pe zânele rele din mitologia românească ca fiind foarte frumoase, îmbrăcate în veşminte vaporoase sau pur şi simplu goale. În poveşti apar noaptea, pe câmpuri şi în păduri, departe de ochii lumii. Se mai spune că Ielele încing hore pe care ochii muritorilor de rând nu trebuie să le vadă, notează adevarul.ro. În urma lor rămân semne ale unor cercuri de foc din iarbă arsă.
În tradiţia populară se spune că Ielele că ar fi surorile rele ale Sânzienelor. Spre deosebire de Sânziene, care sunt sărbătorite pe 24 iunie, semn al renaşterii vieţii, zânele bune care coboară pe pământ şi dau rod naturii, Ielele sunt considerate zânele rele.
Legendele spun că acestea sunt cele care îi pedepsesc pe cei care nu ţin sărbătoarea de Sânziene. Se mai spune că aceia care dorm în noaptea de Sânziene sub cerul liber vor cădea sub puterea Ielelor, care îi vor schilodi sau îi vor lăsa muţi.
FOTO: captură video YouTube