Tradiții și superstiții, de Sfântul Gheorghe. Ce să nu faci sub nicio formă astăzi. E mare păcat
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este unul dintre cei mai venerați sfinți din calendarul ortodox și se sărbătorește anual pe 23 aprilie. Peste un milion de români poartă numele Sfântului Mucenic Gheorghe.
Tradiția populară spune că Sfântul Gheorghe este protectorul naturii, al vitelor și oilor. Dacă va ploua în această zi se spune că e semn de an cu recolte bogate.
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe a ajuns în slujba Diocleţian împăratului ca militar, în anul 303. După își mărturisește credinţa în Hristos, este întemniţat și forțat să renunțe la credinţa creştină. Pentru că nu a vrut, a fost torturat și ucis prin decapitare pe 23 aprilie.
De Sfântul Gheorghe se împodobește casa cu plante obicei care marchează renaşterea naturii. În zonele din sud se se pun crengi de stejar sau de păr, în Transilvania se pun rug verde şi leuştean.
În plus, oamenii care se scaldă înainte de răsăritul soarelui, într-o apă curgătoare, vor fi sănătoși tot anul.
De asemenea, se impune consumul usturoiului de către oameni, care se şi ung cu el pe corp, pe frunte, în piept, în spate şi pe la încheieturi, pentru a protejaţi de orice acţiuni nefaste.
Ca să apere oile de vrăji şi de luatul manei, ciobanii se scoală în ziua de Sf. Gheorghe în zori de ziuă şi buciumă, crezându-se că până unde ajunge buciumul, până acolo merg vrăjile.
Datina spune că cine doarme doarme în această zi ia somnul mieilor şi tot anul e somnoros. În plus, gunoiul adunat de Sfântul Gheorghe nu se aruncă, ci se pune la rădăcina pomilor, ca să rodească bine.
