Ce este interzis să faci de Sfântul Andrei? Nu ai voie sub nicio formă aceste lucruri în zi de sărbătoare
În fiecare an, pe 30 noiembrie, creștinii sărbătoresc ziua Sfântului Apostol Andrei. Pentru a nu întâmpina necazuri, credincioșii trebuie să respecte o serie de obiceiuri și tradiții.
Biserica Ortodoxă Română îl prăznuiește pe Sfântul Andrei, ocrotitorul României, pe 30 noiembrie.
Sfântul Andrei a fost unul dintre apostolii lui Iisus din Nazaret și fratele lui Simon Petru. Conform crestinortodox.ro., Sfantul Apostol Andrei s-a născut în Betsaida Galileia și a fost fratele lui Simon Petru, ambii frați fiind pescari.
În această zi sfântă, credincioșii respectă o serie tradiții pentru a avea belșug în case. Oamenii trebuie să știe că sunt interzise anumite lucruri în această zi de sărbătoare. Se spune că dacă oamenii nu îl prăznuiesc așa cum trebuie pe Sfântul Andrei, lupii vor mânca animalele din gospodăria celor care nu sărbătoresc această zi.
Potrivit unor credințe populare, sărbătoarea bisericească a Sfântului Andrei ținea doar până la prânzul zilei de 30 noiembrie, după aceea fiind îngăduit să se lucreze.
Datinele mai spun că cei care muncesc în ziua de Sfântul Andrei riscă să se îmbolnăvească să aibă amețeli, să îi doară capul, să se înece, să fie arși cu apă fiartă sau să fie bântuiți de strigoi.
Un alt obicei străvechi spune că toți credincioșii trebuie să pună 12 cepe în podul casei până la Crăciun. Fiecare ceapă corespunde unei luni din an. Dacă ceapa se va strica, luna respectivă va fi ploioasă, dacă nu, va fi vreme bună de recoltă.
În plus, de Sfântul Andrei, fetele măsoară nouă ceşcuţe pline cu apă, iar apoi le toarnă într-o strachină care se pune apoi sub o icoană. A doua zi dimineața, apa din strachină se măsoară din nou, cu aceeaşi ceşcuţă. Dacă mai rămâne apă pe fundul ei, atunci fetele vor avea noroc şi se vor mărita.
De asemenea, tradiția mai spune că în ziua de Sfântul Andrei, femeile nu au voie să se pieptene și nici să coasă pentru a nu le merge rău în anul care vine.
‘De Sfântul Andrei nu se dă împrumut ori în dar, căci vei păgubi. În unele sate, copiii taie mlădiţe din pomii roditori (meri, peri, cireşi, vişini, pruni etc.) şi le pun în apă, la căldură, pentru a înmuguri până la Sf. Vasile, când fac din ele sorcove, pentru a-şi sorcovi părinţii şi neamurile’, a declarat Maria Pop, o localnică din Bihor, pentru Adevărul.